Investigarea și evaluarea construcției de către expertul tehnic, la 10 ani de la recepție și apoi din 10 în 10 ani — art. 550 alin. (19) din Legea 169/2026.
Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (Legea 169/2026, în vigoare din 25 august 2026) introduce o verificare periodică obligatorie a construcțiilor aflate în exploatare, efectuată de un expert tehnic atestat.
„(19) În termen de 10 ani de la recepția la terminarea lucrărilor și apoi la intervale de 10 ani, expertul tehnic efectuează o procedură de investigare și evaluare a construcției care înglobează și activitatea programată pentru procesul de urmărire în timp.
(20) Procedura prevăzută la alin. (19) vizează cerințele fundamentale aplicabile construcției avute în vedere la proiectarea construcției."
Legea 169/2026, art. 550 — Programul de urmărire în timp (Monitorul Oficial nr. 661/10.VIII.2026)Nu este o simplă vizită: legea cere o inspecție „amănunțită și extinsă", raportată la cerințele fundamentale pentru care a fost proiectată clădirea.
Analizăm proiectul, procesul-verbal de recepție, programul de urmărire în timp și jurnalul evenimentelor din cartea tehnică a construcției, inclusiv rapoartele de urmărire curentă din ultimii ani și intervențiile executate.
Expertul examinează structura de rezistență, elementele nestructurale și zonele sensibile (fundații, subsol, acoperiș, rosturi) și preia activitatea programată pentru urmărirea în timp a construcției (alin. (19) și (21)).
La cererea proiectantului inițial sau a experților, se pot face și alte măsurători decât cele din programul de urmărire, precum și testări de materiale, sondaje și măsurători locale sau globale (alin. (21)) — de exemplu încercări nedistructive asupra betonului și armăturii.
Rezultatul se consemnează în jurnalul evenimentelor din cartea tehnică a construcției (alin. (22)). Pentru construcțiile din CC3 și CC4, rapoartele intră în baza de date centralizată a cărții tehnice, integrată în Registrul Național al Construcțiilor (alin. (23)).
Conform art. 550 alin. (21), evaluarea se poate încheia cu unul sau mai multe dintre rezultatele de mai jos.
Construcția își menține cerințele fundamentale și poate fi exploatată în continuare în condițiile actuale.
Expertul recomandă măsuri de reparare, reabilitare sau consolidare pentru degradările constatate.
Reducerea sau prelungirea duratei de existență proiectate a construcției în ansamblu ori a unor subsisteme ale acesteia.
Modificarea parametrilor procesului de urmărire în timp: ce se urmărește, la ce intervale și cu ce metode.
Urmărirea comportării în timp se aplică tuturor construcțiilor, cu excepția celor încadrate în clasa de consecințe CC1 (art. 550 alin. (3) și art. 551 alin. (2)). Încadrarea se face conform anexei nr. 6 la Cod.
Locuințe unifamiliale parter sau parter și etaj, garaje individuale și alte clădiri cu foarte puțini utilizatori. Fostă categoria de importanță D.
Blocuri de locuințe, clădiri comerciale sau publice cu sub 300 de persoane în aria totală expusă; școli sub 200 de persoane. Fostă categoria C.
Clădiri multietajate de locuit, birouri sau comerciale cu 300–500 de persoane; spitale peste 100 și școli peste 200 de persoane. Fostă categoria B.
Construcții de importanță excepțională, vitală — cu rol esențial în situații de urgență sau cu peste 500 de vieți expuse. Fostă categoria A.
Echivalarea cu vechile categorii de importanță (A–D) este prevăzută de art. 370 alin. (5). Dacă în cartea tehnică figurează o categorie de importanță, ea vă indică direct clasa de consecințe.
Ne spuneți anul recepției și tipul clădirii, iar noi vă spunem ce presupune evaluarea și ce documente din cartea tehnică sunt necesare.